Bashing ‘religion’ has become a pastime…

But did you know that it was a catholic priest that came up with the Big Bang Theory

and that Darwin was at least as interested in religion as he was in the theory of evolution? OK, in time he had become agnostic, like I am, but that doesn’t mean he wasn’t religious.

A real scientist knows that knowledge is infinite and that he has no chance of mastering it all.
A truly religious person believes that there is something ‘above’ him and that his partaking in that something produces a strong bond between those who share that belief.
The person who barely reads one book, or more, and thinks that he knows it all is a fundamentalist, not at all a religious person.
A scientist can be a religious person and a religious person can be a scientist but neither a scientist nor a truly religious person can ever become a fundamentalist.
Religion is, above all, about respecting the others. So much so as to be able to cooperate with them.
Being convinced that you are in possession of the whole truth and that (most of) the rest of the world is wrong is the dead opposite of being religious.

Nope.
That’s self imposed servitude.
Becoming an adult means reaching behind the nape of your neck and removing the collar.

I recently stumbled upon this book and devoured it.

Then something really interesting downed on me. Maslow’s Pyramid and Csikszentmihalyi’s Flow suddenly had a new meaning.

Basically all three of them say the same thing, using different words and starting from different vantage points. Looking from each of those vantage points offers the traveler a vastly improved perspective on the subject.

Maslow says that after it was able to satisfy its basic and social needs it’s up to each individual to ‘spread its wings’ and determine where it wants to go from there on – ‘self actualization’ in his own terms.

Frankl says that it’s more important to understand than to have.
“Everything can be taken from a man but one thing, the last of the human freedoms — to choose one’s attitude in any given set of circumstances, to choose one’s own way.”
No, it doesn’t contradict Maslow, it just starts from where Maslow has set his subjects free. While Maslow had taken his students up to a wide plateau and set them free to choose their own paths, Frankl – after having to endure conditions way crueler than any of those mentioned by Maslow as ‘basic and social needs’ – takes his students by the hand and leads them away from the precipice.
Maslow couldn’t conceive that anybody would go back after being shown the light, Frankl had experienced on his own skin the consequences of some idiots doing just that.

Finally Csikszentmihalyi brings forward a ‘how to’ guide, some very powerful advice about how to reach the pinnacle of our own potential.

From here it’s really up to us.

The way I see it, the God we, humans, speak so often about is our creation, not all the way around.
There might be a real one out there, of course, but there is no sure fire way of knowing that until he chooses to convince us.
If, when and by which ever method it will see fit.

The problem arises from the fact that even after we invented ourselves the concept of God, and derived from this concept some very wise precepts, we still don’t follow, consistently enough, our own advice. Just as the man says in the video.

Do we really need to be under constant threat in order to behave?

Pertractarile intense care au loc in ultima vreme pe tema noului Cod Fiscal si pozitionarile diversilor actori politici si economici mi-au readus in atentie diferenta fundamentala dintre TVA si taxa pe stalp/supraacciza pe combustitbil.

Sumele colectate la buget din TVA sunt undeva la 58% din cat ar trebui sa fie pe cand taxa pe stalp si cea pe combustibil se incaseaza aproape in intregime.

De ce? Simplu. Stalpii si cantitatile de combustibil sunt foarte greu de ascuns. Si atunci taxele care li se adreseaza sunt usor de evidentiat si de perceput.

In schimb atunci cand vine vorba de TVA lucrurile pot fi complicate la nesfarsit. Nu sunt specialist in contabilitate dar nu e foarte greu sa pricepi notiunea de firma fantoma in carca careia sa pui TVA-ul neplatit dupa care sa o dizolvi. Nu poti face acelasi lucru si in cazul celorlalte doua taxe.

Si mai e o chestie. 24% e un procentaj enorm fata coeficientii de rentabilitate cu care se lucreaza acum. Iar acest lucru ofera un avantaj competitiv imens celor care reusesc sa fenteze fiscul in materie de TVA, in raport cu cei care il platesc. De voie sau de nevoie.
Haideti sa facem un experiment mental.
Sa presupunem ca avem o firma care are vanzari, nete, de 1 miliard de lei anual. Asta iseamna ca pana la sfarsitul anului ar fi trebuit sa plateasca TVA de 240 de milioane. Sa presupunem, in continuare, ca se hotaraste sa plateasca doar jumatate din suma. Ramane cu 120 de milioane. Dar are si cheltuieli suplimentare, de la contabili care sa aranjeze lucrurile pana atentii oferite celor care contribuie la bunul mers al lucrurilor. Sa presupunem ca aceste cheltuieli consuma jumatate din TVA-ul neplatit.
La sfarsitul ‘schemei’ firma respectiva tot ramane cu 60 de milioane de lei. ‘Curati’, in sensul ca nu mai trebuie sa plateasca impozit pe venit si apoi pe dividende. Asta corespunde unei eficiente economice de 6% pe an, ceea ce in conditiile actuale este excelent. Unii se chinuie sa obtina o asemenea performanta din activitatea de baza.

Concurentul acestei firme, un nou venit pe piata, are, fiind la inceput, doar 100 de milioane vanzari si inca nu si-a pus la punct schema de evaziune fiscala. Ca atare va plati tot TVA-ul.
Pentru ca este o firma mai mica si mai ‘nervoasa’ reuseste sa fie putin mai eficienta in activitatea de baza dar, per total – adica cu tot cu ce castiga prima firma neplatind tot TVA-ul, nu poate ajunge la performanta celui ‘harsit in rele’.
Oare cat va dura pana cand isi va pune la punct schema de evaziune? Cu toate ca pentru el va fi mai anevoios, tocmai pentru ca acesta din urma va avea la dispozitie doar 12 milioane de lei pentru a ‘organiza lucrurile’ – presupunand ca va actiona in aceiasi parametrii cu prima firma. Iar ipoteza de la care am plecat, ca o firma mai mica si chiar la inceputul activitatii reuseste sa fie mai eficienta decat una matura, amandoua actionand intr-un domeniu in care sunt volume mari de vanzari – aici apare tentatia mare in materie de fentare a TVA-ului – reprezinta un ideal destul de greu de atins.

Si uite asa se explica de ce in 2014 incasarile din TVA au scazut cu toate ca vanzarile au crescut. Pentru ca daca TVA-ul este suficient de mare chiar ‘merita’ sa nu il platesti.

Ce s-ar intampla daca TVA-ul ar scadea la 20%?

Pastrand premisa ca ‘intreprinzatorul’ e hotarat sa plateasca doar jumatate atunci firma cu vanzari de 1 miliard ar opri pentru ea 100 de milioane. Din care ar trebui sa ‘dea mai departe’ tot 60 de milioane, in situatii din astea nu prea poti miscora ‘contributiile’. Ar insemna sa ramana cu 40 de milioane. Tot o suma uriasa si sunt mari sanse ca cel putin un timp sa continue in aceasta maniera. Firmele mai mici, in schimb, ar fi puternic descurajate sa mai incerce sa puna pe picioare scheme de genul asta.

Am lasat pentru final o alta deosebire. Aceea ca taxa pe stalp este platita de firme din banii lor si abia dupa aceea transferata sub forma de costuri catre consumatori in timp ce TVA-ul si supraacciza sunt platite direct de consumatori si doar colectate de catre firme.

stalp1 stalp2 stalp3 stalp4 stalp5 stalp6 stalp7 stalp8 stalp9

No lamp post was hurt during this shooting.
I couldn’t figure out if the one featured here was planted like this on purpose or by mistake.
Fact is that instead of being vertical it is perpendicular on the alley. Which goes down a steep hill!

huge errors

a. Asking your broker for advice. If he had any reliable understanding of the market he would have been trading his own money for his own profit, not your money for a lousy commission.

b. That you can buy your way out of every situation you’ve got yourself into. You will, eventually, use all the canned goods and ammo you were able to buy. And no, buying huge amounts of any of them won’t help either. The more goods you have the more ‘attractive’ to the thieves you become so you’ll have to hire a lot of guards. Who, at some point, might decide that they don’t need you to tell them what to do: they have the real power and all that you really have under your ‘command’ is the receipt for the goods. What good will that do for you in a lawless world?

How about becoming your own man? Learn to make your own trading decisions, to grow your own food and to become a person who is respected for his ability to help those around him, not for what he owns. Canned goods, ammo, whatever…

sfarsitul lumii!

OK, v-ati oprit din ras? Hai ca mai avem:

“Informațiile privind un viitor cataclism au fost dezvăluite în urmă cu un an de către ministrul francez al afacerilor externe, Laurent Fabius, care anunța intr-o conferinta de presa tinuta la Casa Alba, ca omenirii îi mai rămân 500 de zile pana la” ‘coliziunea cu o cometa avand un diametru de 4km’, “care se va produce pe 24 septembrie 2015, potrivit stireademaine.”

Sa recapitulam.
Stireademaine ne spune ca sfarsitul lumii, confirmat de NASA, a fost anuntat de catre ministrul de externe francez in timpul unei conferinte de presa tinuta la Casa Alba numai ca putem sa stam linistiti… dupa sfarsitul lumii urmeaza sa intram intr-o perioada de 15 zile de intuneric total.

Care se va incheia luni, 30 noiembrie la ora 16.15.

Vorba ‘maestrului’ Cristoiu: ‘si care e stirea?’

Pai eu credeam ca imediat dupa sfarsitul lumii intunericul se va asterne definitiv.
Se pare totusi ca va exista un hiatus de aproximativ 5 saptamani intre cauza si efect iar perioada de intuneric va dura doar inca 15 zile, si nu o vesnicie – cum ne asigura o alta echipa de specialisti.

Gata, hai ca v-ati distrat destul. Inapoi la munca!

ULTIMA ORA.
“Cometa emite sunete si lumini demoniace.”

in 1 ianuarie 2016 intra in vigoare o taxa pentru depunerea deseurilor la groapa de gunoi de 80 de lei pe tona

“In prezent nu se plateste nicio taxa de mediu pentru depozitarea deseurilor la groapa de gunoi, introducerea acesteia avand ca scop descurajarea depozitarii, a explicat ministrul Mediului.”

Pentru ca lucrurile sa fie clare, aceasta taxa se adauga la tariful perceput de operatorii gropilor de gunoi, tarif care se percepea si pana acum.

Pe de alta parte organizatiile ecologiste ne atrag atentia ca, cel putin la blocuri, oamenii sunt foarte putin interesati in selectarea selectiva a gunoiului – cea mai simpla cale spre transformarea acestuia intr-o materie prima utilizabila – din cauza existentei ‘ghenelor’ de gunoi. Adica a tevilor acelea groase in care locatarii blocurilor arunca la gramada tot ce nu le mai trebuie prin casa, fara nici un minim efort de selectare.

Cu alte cuvinte incercam sa stimulam transformarea gunoiului in materie prima instituind o taxa pana la urma insignifianta pentru cei care pot face cel mai mult in directia dorita.

Se poate si altfel.

Daca stam bine sa ne gandim invazia de gunoi provine in mare parte din ‘bucuria’ cu care consumam. Cei care vand incearca sa ne convinga sa cumparam cat mai mult pentru ca ei sa aibe castiguri cat mai mari iar noi cumparam mai multe lucruri decat avem cu adevarat nevoie tocmai pentru ca acest lucru ne creeaza o ciudata stare de bine. Pana la urma toate acestea au o foarte puternica legatura cu obsesia noastra pentru bani.

Ei bine, insusi principiul ‘poluatorul plateste‘ nu face decat sa intareasca aceasta obsesie. In momentul in care cel care polueaza are optiunea de a plati pentru a continua sa polueze s-ar putea ca el sa aleaga aceasta varianta. Si atunci nu am facut nimic. Daca problema este reala atunci ea trebuie rezolvata pana la capat iar daca nu este chiar atat de importanta incat nu merita rezolvata de ce sa mai zapacim lumea cu ea?

Revenind la ‘gunoiul nostru cel de toate zilele’ ce-ar fi daca in loc de taxa pe tona ar fi implementata obligatia cetatenilor si a colectorilor de gunoi sa il selecteze? Si n-ar fi greu de facut, daca am organiza lucrurile ca lumea.

In primul rand ar trebui ca acest serviciu municipal sa nu mai fie platit direct de gospodarii catre colectori ci de catre primarii. Din impozitul local care ar putea fi ajustat in acest sens.
Primariile ar urma sa scoata la licitatie inversa atat colectarea gunoiului cat si salubrizarea strazilor. Pe portiuni, in cazul oraselor mari, si pe termene fixe, bineinteles. Iar proprietatea asupra gunoiului va urma sa treaca de la cel care a generat deseurile la compania care il colecteaza in momentul in care a fost scos pe strada.
In felul acesta colectorii vor putea sa vanda catre reciclatori mare parte din gunoi si chiar sa foloseasca fractia combustibila pentru generarea de apa calda/caldura. Tocmai de aceea vor insista chiar ei pentru ca gunoiul sa fie selectat de la inceput.
In ceea ce priveste gospodariile si acestea vor fi direct interesate in respectarea regulilor tocmai pentru ca altfel vor ramane cu gunoiul in curte.

Daca stam bine sa ne gandim tot la bani am ajuns numai ca in aceasta situatie nu mai exista varianta ‘de scapare’ pentru cei care nu au ‘chef’ sa selecteze gunoiul.

Iar faptul ca nu vor mai exista contracte individuale va avea si alte efecte pozitive. Gospodariile individuale nu vor mai trebui sa-si bata capul cu ele si atunci nu vor mai fi tentate sa duca gunoiul ‘pe camp’ iar colectorii nu vor mai putea sa justifice neridicarea gunoiului, daca acesta a fost selectat conform regulilor stabilite.