Colajul de mai sus este cât se poate de ‘adevărat’.

Există, în același timp, două categorii de oameni care au nevoie de ajutor.

‘Nevoiași’ și ‘refugiați’.

Există și alte două categorii de oameni.

Unii care încearcă să ajute și alții care încearcă să încurce.

Ion ăla care nu-i duce lui “mă-sa” o pâine , fiți sigur ca n-ar da nici la refugiați.

Din păcate, mai există încă o categorie.
Oameni de bună credință dar care se lasă purtați de val.
Văd o imagine cu o ‘puternică încărcătură emoțională’, sunt impresionați de ‘adevărul’ conținut în acel mesaj și simt nevoia să împărtășească cu alți oameni trăirea pe care tocmai au experimentat-o.
Fără să …

Pusă în fața primei imagini, o persoană care a încercat deja să-i ajute pe ‘nevoiași’ ar putea fi frustrată de relativul său insucces. Sunt încă foarte mulți ‘nevoiași’ care au nevoie disperată de ajutor și nu țin minte ca vreo campanie de ajutorare a vre-unei categorii de ‘defavorizați’ să fi fost atât de ‘productivă’ pe cât este efortul spontan pentru ajutorarea refugiaților Ucraineni.
Tot în fața acestei imagini, cineva care nu a ajutat încă pe nimeni și care se gândea să înceapă, acum, cu refgiații s-ar putea să se ‘blocheze’. Sau, chiar, să-și piardă încrederea. În ONG-uri, în societatea civilă…

Dacă le vezi în ordinea propusă de mine, a doua imagine nu face decât să întărească impresia produsă de prima.
Iar emoția produsă va încurca ‘subiectul țintă’. Căruia îi va fi dificil să facă observația de bun simț pe care am citat-o mai sus. Și pe care o reiau aici.

Ion ăla care nu-i duce lui “mă-sa” o pâine , fiți sigur ca n-ar da nici la refugiați!”

Din care Românie facem parte?
În care Românie vrem să ne creștem copiii?

Din România care ajută sau din acea Românie care se lasă dusă de nas?

Și nu mă pot abține să mai adaug ceva.
Dacă am fi avut deja grijă de copiii din fața bordeiului ăla, genul asta de propagandă ar fi fost mult mai puțin eficient.
Și nu pentru că propagandiștii ar fi avut mai puține pretexte!

Pur și simplu pentru că noi am fi fost deja alt fel de oameni.
Oamenii care ar trebui să devenim după ce vom fi trecut prin experiența în mijlocul căreia ne aflăm!

Și cât de bun propagandist trebuie să fii pentru a include în colajul ăla și un ‘sens interzis’…
Oare propagandiștii ăștia n-au copii? Nici mamă, nici tată?
În ce fel de lume vor să îmbătrânească?!?

Și de unii singuri…

Advertisement