Din când în când, de multe ori din zona artistică a societății, vine așa câte o chestie…
Care ne trage câte un dos de palmă peste ochi!

Peste ochii închiși, strâns închiși, ca nu cumva să intre realitatea peste noi!

Noi îi punem pe țigani să facă tot felul de lucruri. Pentru noi…
După care tot noi îi înjurăm! Tot pe țigani…

O fi bine?
Nici pentru ei, nici pentru noi!