Archives for category: aici sunt banii dumneavoastra

Citesc astazi dimineata doua articole din Ziarul Financiar. (Recunosc ca nu prea mai citesc presa, si cu atat mai putin articolele de opinie)

Mai intai “Eu cred in Romania pentru lucrurile pe care le poti face aici”  si apoi “Generatia care a facut bani din dezastrul demografic si secarea Romaniei”.

Din primul aflu de ce unii dintre antreprenorii de top ai Romaniei nu au parasit-o (cel putin nu inca) si cam ce ar trebui facut pentru ca din ce in ce mai multi antreprenori sa isi incerce ‘puterile’ aici si nu aiurea iar cel de al doilea imi confirma impresia ca exista o suma de indivizi care au identificat si exploatat extrem de eficient, in  Romania, niste oportunitati extrem de favorabile.

La prima vedere am putea spune ca amandoua articolele sunt despre acelasi lucru – oportunitatile din Romania, iar ca singura diferenta dintre ele ar fi ca primul incearca sa sondeze viitorul iar cel de al doilea se uita catre trecut.

Totusi, daca ne uitam mai bine, vom intelege ca autorul celor doua articole, Cristian Hostiuc, a inteles pe deplin si incearca sa ne avertizeze si pe noi – inainte de a fi prea tarziu – ca daca mai continuam asa se va alege praful de tot si de toate.

De fapt in nici unul dintre articole nu este vorba despre ‘resurse’ sau despre ‘oportunitati’ ci despre modul in care acestea sunt utilizate si despre responsabilitatea fiecaruia dintre noi.

De fapt pe nimeni nu intereseaza/n-ar trebui sa intereseze ca o intrega generatie de ‘fosti’ si de ‘conectati’ s-au imbogatit imediat dupa ‘Revolutie’. In schimb, si indiferent daca ne intereseaza sau nu, soarta fiecaruia dintre noi este influentata intr-un mod hotarator de modul in care acestia s-au imbogatit. Nu este acelasi lucru sa construiesti ceva nou si sa te imbogatesti exploatand acel ceva – vedeti ce frumos suna ‘a exploata’ in acest context? – sau sa distrugi ceva ce functiona de bine, de rau, si sa te imbogatesti vanzand fiarele vechi obtinute in urma demolarii.

Hostiuc ne mai avertizeaza ceva. Ca daca o tinem tot asa, daca aplicam generatiei urmatoare metoda pe care Stefan cel Mare o aplica invadatorilor – cea a fantanilor otravite  si a pamantului parjolit, vom constata ca tot ce am reusit sa facem este sa ne taiem singuri craca de sub picioare.

Drama comunismului era ca aveam ceva bani in buzunare dar nu aveam ce sa facem cu ei iar drama capitalismului este ca magazinele sunt pline de marfa dar nu mai avem noi bani sa cumparam tot ce ne dorim.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu îşi punea problema, în public, acum vreo doi ani, cine o să-i plătească lui pensia, uitându-se la generaţia care vine din spate.” Cred ca problema reala a lui “Isarescu” si a colegilor sai de generatie va fi ca in pofida tonelor de bani pe care le vor fi acumulat nu vor avea pe cineva suficient de apropiat incat sa ‘ii stearga la fund’ atunci cand nu vor mai putea face singuri acest lucru.

O sa imi spuneti ca daca ai suficient de multi bani vei reusi intotdeauna sa angajezi pe cineva sa munceasca in locul tau. Da, cu conditia ca banii aceia sa mai valoreze ceva.Adica ca acel ce ii primeste in schimbul muncii sale sa aiba ce sa faca cu acei bani.

Ieri. Sau mai bine spus acum o luna si jumatate. (Când gătesc curăț legumele pe cate un ziar. Astazi a venit randul unui Jurnalul Național din 21 mai 2014)

fabiani

“Pianistul Fabiani Prcsina (11 ani) şi-a pierdut mama acum o lună. Ea a fost ucisă pe trecerea de pietoni de un tânăr aflat la volanul unei maşini de lux. Copilul continuă să cânte şi îi dedică mamei recitalurile….
Tragedia s-a întâmplat în urmă cu o lună, în Joia Mare a Paştilor, când femeia (mama lui Fabiani) se întorcea de la lucru, în chiar ziua ei de naştere. Pe o trecere de pietoni din Petroşani, femeia de 41 de ani şi încă un bărbat au fost spulberaţi de maşina de lux condusă de un tânăr de 21 de ani, care abia îşi recuperase permisul auto după ce poliţiştii i l-au suspendat pentru conducere cu viteză excesivă. Cei doi au murit pe loc. Patru zile mai târziu, de ziua lui, Fabiani îşi conducea mama pe ultimul drum. Copilul nu şi-a mai sărbătorit ziua, în schimb şi-a pus dorinţa ca mama lui să se întoarcă din ceruri. „Fabiani crede că, dacă a înviat Iisus, şi mama sa va reveni acasă“, scria într-un mesaj postat pe Facebook sora acestuia.”

Florin Iaru: “Ideologi si alte lighioane”.

“Aşadar, dacă binele e ameninţat atât de rău din ambele părţi, un spectator admirând comédia ar putea spune cu îndreptăţire: „Să piară toţi!“. Comic e faptul că ambele tabere se agită în numele democraţiei, a progresului, a valorilor. Toţi apără un principiu. Şi, în acelaşi timp, sunt surzi la diversitatea fundamentală a naturii umane. Unul e de stânga, altul de dreapta, unul e tradiţionalist, altul, modernist, unul e trist, ultimul, şi mai trist. Sentimentul că fiinţa celuilalt nu te lasă să respiri, să trăieşti, că o conspiraţie a imbecililor, a serviciilor secrete îţi ameninţă viaţa domină România. Nu poate avea cineva o idee a lui, un sentiment, o părere. Nu. E a stăpânului, a mogulului, a ruşilor, a lui Băse, a lui Ponta. Nimic nu e întâmplător. Grupurile se fac şi se desfac şi, mare ciudăţenie – cei care erau duşmani neîmpăcaţi devin prieteni la toartă, iar cei care se pupau în bot la guvernare şi în Parlament şi-au jurat moartea. Dacă iubeşti câinii, vrei să-mi omori pisica. Dacă îţi place roşul, eşti comunist. Dacă visezi, eşti nebun. Dar întotdeauna, eşti al cuiva. Un plan dement, ca o ciupercă atomică, umbreşte România. În numele ei se ascut cuţitele, se ghintuiesc ghioagele. Din păcate, planul ăsta are un nume trist: paranoia!”

 

Astazi. Pentru a cumpara legumele despre care tocmai va povesteam ca le curat a trebuit sa ma duc in piata. Acolo ‘m-am impiedicat’ de un 22.

Dorel Sandor: “Mediocritatea clasei politice ameninta Romania.
O evitare permanentă a obstacolelor, a încercărilor și o generare de eșecuri permanente la nivel administrativ și la nivelul atingerii unor ținte și angajamente internaționale. Deci, prin rezultate, ne dăm seama că aceste câteva sute, câteva mii de personaje cu insignă politică sunt departe de performanță, de integritate, departe de asumarea unei misiuni la nivel național sau local.”

In timp ce curam legumele alea ma uitam la televizor.
Realitatea TV: “Suspiciuni de coruptie in ministere. Surse: DNA va incepe urmarire penala penala pentru mai multi ministri”
Dudu Ionescu (ministru de interne taranist, rugat sa comenteze, reproduc din memorie): ‘Toate astea vor continua atata vreme cat vom continua sa nu tinem cont de natura umana. Acum ne comportam ca si cum politicienii ar fi ingeri si ne miram atunci cand acestia ‘cad’. Cata vreme ‘morcovul’ (leafa pe care o primesc acestia) si ‘biciul’ nu vor fi suficient de mari nu se va schimba nimic. E adevarat ca peste tot in lume in administratia publica lefurile sunt un pic mai mici decat in privat dar cei angajati acolo se bucura de o oarecare stabilitate. Aici lefurile sunt mult mai mici decat in pozitiile corespondente din privat iar la fiecare ciclu electoral sunt schimbati majoritatea ‘adminstratorilor publici’. Si ne mai miram ca cei cu adevarat competenti evita cu orice pret sa fie slujbasii statului?’

Sa fi inceput oare curatenia sau e doar inca un episod din nesfarsita lupta politica?

Si de fapt conteaza oare cu adevarat?
In realitate toata tarasenia asta va continua pana cand noi, astia, ne vom da seama de adevarul spuselor lui Basescu (redau din memorie, l-am vazut la televizor acum cativa ani):
‘Sa va fie clar, un ministru sau un factor de raspundere din administratie isi poate face mendrele doar in masura in care este ajutat de cel putin o parte dintre cei din jurul său si in conditiile in care ceilalti intorc privirea.’

taxa pe stalp

 

Furia asta produsa de taxa pe stalp merita o clipa de reflexie.

Finantele unui stat se afla intotdeauna la intersectia multor forte, de cele mai multe ori divergente.

Toti cei aflati in interiorul acelui stat pretind servicii sociale cat mai bune platind taxe cat mai mici. Asta se intampla la suprafata si este perfect normal sa fie asa.

Pe de alta parte multi dintre cei care controleaza robinetul banilor publici fac in asa fel incat acestia nu sunt folositi pe atat de eficient pe cat ar putea fi – indiferent daca din lacomie, frica sau pur si simplu nestiinta – iar o mare parte din platitori fac pe dracu in parte sa nu plateasca pe cat ar trebui.
Culmea este ca prea multi dintre noi le gasesc justificari atat celor aflati in prima situatie cat si celor dintr-a doua.
‘Pragmaticii’ spun: ‘pai normal, din ce sa-si plateasca campaniile electorale si apoi sa mai traiasca si ei?’ iar ‘idealistii’ sunt de parere ca ‘trebuie sa fii prost sa iti incredintezi banii tai statului, ‘cel mai prost administrator’!’

Si uite asa am ajuns intr-un cerc vicios. Serviciile sociale nu se imbunatatesc, ba chiar dimpotriva, tocmai pentru ca banii, oricat de multi, ajung sa fie ‘sifonati’ iar contribuabilii din ce in ce mai scarbiti isi platesc taxele cu si mai putin entuziasm. Ca sa nu mai vorbim despre imensul dezavantaj competitiv pe care il resimt ‘fraierii’ care isi platesc taxele, dezavantaj care duce la consolidarea pe piata tocmai a celor care reusesc sa isi micsoreze cat mai mult povara fiscala. Si nu ma refer aici la evazionistii clasici ci si la cei care fac acest lucru legal, folosind in mod eficient diversele cai legale care exista. Nu am inventat noi apa calda, paradisurile fiscale si nici consultanta de business sau studiile de orice fel.

Tocmai de aceea taxa asta pe stalp mi se pare extrem de bine venita. ‘Stalpii’ nu pot fi ascunsi in nici un fel. In felul asta nimeni nu se poate deroba de la plata acestui gen de taxe, bineinteles daca ANAF ia masurile potrivite. In felul acesta se mai atenueaza dezechilibrele produse de faptul ca unii isi ascund cu succes profiturile iar altii nu.

Sunt si doua categorii mari de ‘daca’, in afara ingrijorarea permanenta cu privire la ‘soarta banilor’:

In primul rand colectarea acestei taxe nu trebuie sa mareasca povara fiscala. Ce se ‘castiga’ de aici trebuie ‘dat inapoi’ in alta parte, de exemplu la impozitul pe profit, exact acela care este atat de usor de mutat peste hotare.
In al doilea rand nivelul acestei taxe trebuie sa fie rezonabil, adica atat de mic incat sa nu-i vina SI lui ‘Titi” sa-si ia cuibul in carca si sa o roiasca. Chiar daca aparent ‘stalpii’ sunt captivi asta nu inseamna ca ii putem taxa oricat de mult. In momentul in care contribuabilul se simte nedreptatit sau agresat intra intr-o stare de ‘furie’ care ii modifica intr-o masura considerabila judecata. Nu avem nici un interes ca acest lucru sa se intample.

“SIF Moldova renunta la intentia de a imparti cu SIF Banat-Crisana controlul la Muntenia Invest”

“Partile au convenit incetarea contractului de cesiune de drepturi si obligatii incheiat la data de 23.08.2013 (…) Partile declara ca acest contract nu a produs si nu produce efectele juridice avute in vedere de parti la incheierea contractului si convin in mod expres ca acesta se desfiinteaza cu efect retroactiv, fiind considerat ca nu a fost incheiat niciodata”, se arata intr-un comunicat transmis, miercuri, de SIF Moldova (SIF2) Bursei de Valori Bucuresti (BVB).

SIF Moldova arata ca decizia a fost luata dupa ce ASF a stabilit ca preluarea pachetului de actiuni Muntenia Invest “poate fi solutionata doar ulterior eliminarii prevederilor art. 14 alin. (1) din actul constitutiv al SIF Moldova”. Articolul prevede ca societatea, membrii Consiliului de Administratie si directorii nu pot detine actiuni la alte societati de administrare a investitiilor, iar pentru modificarea statutului este necesara intrunirea unei adunari generale extraordinare a actionarilor, care necesita un cvorum ridicat, de minim 50% din actiuni.”

Traducere: SIF2 a vrut sa cumpere ceva, avea nevoie de aprobare pentru a face acest lucru, s-a dus sa ceara acea aprobare si autoritatea de supraveghere i-a explicat ca in statutul sau, adica in statutul care defineste modul de functionare a SIF2, exista o prevedere expresa care ii interzice fondului exact genul de investitie pe care dorea sa il faca. Mai mult, administratorii fondului nu cred ca pot mobiliza suficient de multi investitori incat sa poata schimba acea prevedere, de care oricum uitasera, asa ca renunta de tot.

?!?

“Meniul zile cu 11 lei/3 feluri nu e vina patronului de restaurant ci a clientului care strâmbă din nas și pleacă la vecinul care vinde cu 50 de bani mai ieftin. Mâncarea multă, pusă cu lopata pe un platou de lemn încărcat de grăsime nu-i vina patronului ci a clientului care vrea să mănânce 1800 de grame de cartofi țărănești cu ciolan, cu 26 de lei. Colicile biliare de după căruța de mici cu cartofi pai sunt tot vina noastră, pentru că, pentru a putea vinde cinci mici cu muștar, cartofi și pâine cu 11-14 lei, ei bine, micii aceia nu mai sunt ce ar trebui să fie iar uleiul în care au fost fripți cartofii e cel mai ieftin și n-a mai fost schimbat de două săptămâni.”

Amandoi, atat clientul cat si ‘restauratorul’ sunt vinovati de ‘lacomie’. Uita ca ‘banul’ si mancarea sunt doar unelte. Primul masoara cat de eficienta este activitatea noastra iar a doua ne tine in viata.
Din pacate le-am transformat pe amandoua in ‘obiective strategice’.
Si iar imi aduc aminte de bunica-mea care ma intreba “ce crezi tu, noi oamenii mancam ca sa traim sau traim ca sa mancam?”

Iar daca uitam ca scopul primordial al activitatii noastre (actul de a manca este inclus aici) este in realitate “supravietuirea” (atat cea fizica, individuala, cat si cea ‘sociala’ – adica a mediului social si economic care ne face posibila existenta fizica) vom sfarsi prin a da faliment/muri de foame sau din cauza obezitatii. Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca asta se va intampla in mijlocul unei gropi de gunoi.

Pe timp si pe experienta lucrului facut asa cum trebuie:

 

“Surowiecki ne spune că un sistem fiscal eficient se bazează în primul rând pe încrederea contribuabililor: în primul rând în Guvern că foloseşte banii judicios şi, în al doilea rând, în faptul că toată lumea respectă regulile jocului şi nu încearcă să trişeze. Dacă această încredere este erodată, atunci întreg sistemul se clatină şi merge către colaps”, punctează Gabriel Sincu.”

http://www.money.ro/aletra-72prc–dintre-antreprenori-considera-ca-mediul-fiscal-s-a-deteriorat_1257701.html

Se spune ca ‘banii rai ii gonesc de pe piata pe cei buni’.
Expresia e mai veche (de pe vremea cand monezile de aur nu aveau zimti si fiecare pilea din ele dupa voia inimii) si semnifica faptul ca daca cineva pune pe piata marfa ‘proasta’ si ieftina toti ceilalti comercianti sunt nevoiti sa faca si ei acelasi lucru, ATATA TIMP CAT CONSUMATORII ACCEPTA ACEST LUCRU. (Daca nu ar fi suficient de multi cei care sa accepte varianta mai putin performanta a marfii respective, adica daca nu ar fi existat piata pentru ea, acea marfa nu ar mai fi fost propusa deloc, nu?)

Aici este intr-adevar o problema. Consumatorii, cel putin la inceput, s-ar putea sa nu aibe cum sa isi dea seama ca marfa e ‘proasta’. In cazul ‘galbenilor’, de exemplu, aveai nevoie de o balanta pentru a-ti da seama daca au fost piliti sau nu, nimeni nu era atat de nebun incat sa-i pileasca astfel incat sa lase urme vizibile cu ochiul liber…

Dar piata reactioneaza pana la urma.
Fie marea majoritate a comerciantilor se aliniaza si se aprovizioneaza si cu marfa mai ieftina fie marfa respectiva este atat de proasta incat cumparatorii isi dau seama ca in realitate e prea scumpa si incep sa o refuze.

Sa vedem acum ce se intampla pe piata asigurarilor din Romania.

Încrederea în companiile de asigurări este la un nivel minim, recunosc managerii din domeniu. Ca să facă uitate scandalurile, reprezentanţii companiilor s-au plimbat joi cu bicicletele împodobite cu baloane, prin centrul Bucureştiului. Brokerii şi asiguratorii au ieşit printre şoferi pentru a mai spăla puţin din imaginea stricată de unele companii de asigurări certate cu legea.Încrederea în companiile de asigurări este la un nivel minim, recunosc managerii din domeniu. Ca să facă uitate scandalurile, reprezentanţii companiilor s-au plimbat joi cu bicicletele împodobite cu baloane, prin centrul Bucureştiului. Brokerii şi asiguratorii au ieşit printre şoferi pentru a mai spăla puţin din imaginea stricată de unele companii de asigurări certate cu legea.

Cu alte cuvinte comerciantii au inteles in sfarsit ca macar o parte dintre clienti au inteles ca li se vindeau, cam de multisor, galbeni piliti atat de tare incat nu prea mai valorau mare lucru.

Si cam ce urmeaza sa se intample?

“„Astra îşi va repoziţiona produsul pe piaţă la un preţ mai ridicat şi va trage şi piaţa, sigur. La RCA o creştere de 10-20% ar putea fi absorbită foarte uşor şi la locuinţe o creştere de 50%”, spune Bogdan Andriescu, de la Uniunea Brokerilor în Asigurare.”

Ce spune omul asta aici poate fi interpretat in doua feluri.

Fie ca Astra ar putea sa majoreze preturile sale cu 10-20% si respectiv cu 50%, bineinteles daca campania sa de rebranduire,  ar avea succes fie ca primele de asigurare ar putea creste pe intreaga piata cu aceste procente tocmai pentru ca Astra, si alte companii, nu vor mai propune polite ‘ieftine’ (si proaste).

Aceasta a doua varianta ridica o problema.
De ce ar majora celelalte companii primele atat de mult?
Doar pentru ca pot? Asta inseamna comportament monopolist si exact genul asta de atitudine a marilor jucatori permite aparitia pe piata a unora care promit marea cu sarea fara sa fie in stare sa isi acopere promisiunile.
Sau nici macar ele, ‘companiile serioase’ nu faceau o calculatie corecta de pret, adica isi asumau si ele riscuri prea mari?!? Si de ce ar fi facut asta? Doar pentru a ramane pe piata?

Ambele variante ridica o problema majora.
De ce firmele serioase si asociatia patronala in domeniu nu si-au avertizat mai devreme clientii?
Si daca au facut-o atunci noi, consumatorii, de ce am dormit in cizme?

Sau poate ca piata asta nu este cu adevarat libera?
Adica una in care informatia sa circule liber, pentru ca pana la urma asta este definitia unei piete libere, nu?

“Preluarea deşeurilor din recipientele şi/sau containerele amplasate în punctele de colectare de către alte persoane decât operatorii licenţiaţi pentru prestarea activităţii în aria de delegare respectivă constituie infracţiune de furt şi se sancţionează potrivit legii”.

Lupta dintre etatismul centralist si initiativa privata a ajuns sa se poarte si in jurul pubelei de gunoi.

La nivel declarativ: “Esenţa acestei legi nu a fost de a scoate pe cineva de pe piaţă, ci de a armoniza legislaţia şi partea de selectare a gunoaielor menajere cu normele europene. Era vorba despre o privire de ansamblu, comună, asupra a ce însemană strângerea, selectarea şi depozitarea gunoaielor, în spiritul normelor europene. Operaţiunile de selectare şi de transport se pot face împreună de un singur operator, sau separat, de mai mulţi. Administraţia poate decide cum să gestioneze acest serviciu de salubrizare”, explică senatorul Petru Filip, pentru gândul.”

La nivel practic: “în expunerea de motive a actului normativ se arată că una dintre intenţiile legii este şi îmbogăţirea bugetelor locale de pe urma valorificării deşeurilor, lucru care implică faptul că aceste deşeuri nu mai sunt valorificate de firme, ci de municipalităţi: “Colectate selectiv la sursa de producere, într-un mod eficient şi ulterior valorificate, deşeurile reciclabile pot deveni la rândul lor o resursă financiară pentru bugetele locale”.”

Cum spuneam mai devreme totul sa se stranga la centru. Ce conteaza ca exista deja 2000 de firme care se ocupa cu chestia asta…

Pot sa ii inteleg si pe cei de la salubritate. Ei planteaza borcanele alea mari de plastic pe strada si nu se aleg cu nimic pentru ca vin unii si intr-adevar fura hartia si plasticul din ele iar apoi le vand la firmele de colectare. Ba mai trebuie sa care si molozul pe care unii cetateni inventivi il arunca in containerele pentru deseuri reciclabile…

Ce nu inteleg eu e de ce nu putem face, macar o data, o treaba ca lumea, de la un cap la altul.

Pe vremuri exista un sistem care functiona foarte bine. Sticlele si borcanele se colectau la alimentara, adica exact asa cum se intampla acum in toata America, inclusiv PET-urile si dozele de bere. Hartia se aduna in centre de colectare, ‘fiarele vechi’ tot acolo…
Ce ne impiedica sa revenim la sistemul asta?

Mai departe. Pentru fiecare locuinta se platesc impozite locale. De ce nu se includ serviciile de salubritate curenta in aceste impozite? Ca mai apoi, din cand in cand, municipalitatea angajeze, prin licitatie, un prestator de servicii care sa faca curat? Sa stranga gunoiul, sa mature, sa deszapezeasca…Cetatenii sa fie obligati sa sorteze ei deseurile, inainte ca acestea sa fie ridicate: Umed, Hartie, Metal/Sticla/Plastic. Cine vrea n-are decat sa duca la centrele de reciclare ceea ce poate fi valorificat, cine nu le face cadou firmei de salubritate. Iar prestatorul sa aiba posibilitatea de a refuza colectarea gunoiului nesortat.

Firmele mari, care au nevoie de servicii speciale, sa poata sa faca contracte separate. Cu prestatorul angajat de primarie sau cu altul.
Tot prestatorul care a castigat licitatia organizata de primarie sa fie obligat sa ridice si cantitatile (mici) de moloz rezultat din lucrari de amenajari interioare, precum si mobila veche sau electrocasnicele mari; evident in urma unor programari care sa nu dureze mai mult de cateva zile.

Parca mai suna a economie de piata, nu?

“România are cea mai ridicată rată cumulată a contribuţiilor sociale plătite de angajatori şi angajaţi din regiune, de 55% din salariu, ceea ce poate favoriza munca la negru, cu efect negativ asupra veniturilor colectate, potrivit unui raport al Băncii Mondiale (BM).”

Stirea zilei din domeniul economic in Romania este ca platim cele mai mari contributii sociale din aceasta parte a Europei si ca rata mare a taxelor are un efect negativ asupra veniturilor colectate.
Aha, a descoperit si Banca Mondiala ca pe lumea asta exista apa calda. Mai are un pic si observa ca unii practica mersul pe jos…

Dar hai sa vedem partea plina a paharului. Daca ii incurajam poate inteleg si ce se intampla in jumatatea cealalta … care e adevarata problema a taxelor mari.

Cu cat acestea sunt mai mari SI consensul social cu privire la plata lor este mai slab cu atat existenta acestor taxe distorsioneaza extrem de grav intreaga viata sociala a unei tari.
Da, ati citit bine. Intreaga viata sociala este afectata, nu doar cea economica. Totul. Economia, politica, viata de zi cu zi a fiecaruia dintre cei care traiesc in acea societate.

E adevarat ca exista tari in care taxele sunt mari si unde oamenii sunt in general multumiti. Scandinavia, Germania, chiar si Franta pana nu de mult…
Chestia e ca in tarile alea cetateanul contribuie foarte mult la ‘bugetul tarii’ numai ca acolo primeste inapoi sub forma de servicii sociale aproape tot ce a platit ca taxe. Drumurile sunt ca in palma, politia functioneaza, invatamantul si sanatatea ofera servicii de calitate iar politicienii nu (prea) fura si in orice caz atunci cand sunt prinsi o incurca rau de tot. In conditiile astea cei mai multi dintre contribuabili isi platesc taxele relativ de buna voie iar cei care incearca sa insele sunt prinsi destul de repede. Aproape nimeni nu este avantajat in mod nejustificat.

In tarile in care serviciile sociale nu sunt de calitate dar unde taxele sunt mari – la noi de pilda – apare un cerc vicios. Contribuabilul de rand, care nu se simte aparat/ajutat de stat, are un dispret suveran fata de ideea de a plati ceva catre stat: ‘de ce, sa se ingrase aia?’. In conditiile astea fentarea fiscului devine un sport national si nimeni nu mai sesizeaza adevaratul pericol: cei care reusesc sa nu plateasca taxele si sa nu fie prinsi au un mare avantaj competitiv fata de ceilalti. Daca TVA-ul este de 24% si reusesti sa nu-l platesti atunci tu poti sa mergi cu o marja negativa de 14% si la sfarsitul anului sa ramai totusi cu un profit de 10% din cifra de afaceri…(bine, calculul nu este foarte exact dar ati priceput ce vreau sa spun) Nu e rau de loc, nu?
Si daca tot nu platesc TVA-ul ce rost mai are sa angajez muncitorii ‘cu carte de munca’? Ar insemna ca sunt tampit, nu? Daca n-am TVA de platit inseamna ca n-am produs nimic si atunci de ce as avea nevoie de muncitori?

In conditiile astea cum sa concureze cu mine cei care isi platesc toate taxele? Poate doar daca or fi de doua-trei ori mai eficienti decat mine… precum si un pic naivi… Iar eu o sa ma descurc daca vin niste controale… ca am de unde…iar angajatii de la stat au niste salarii de mizerie…  de unde bani la buget pentru lefuri daca nu-si plateste nimeni taxele?

Aveti impresia ca asta mai este economie de piata libera?

Ce nu inteleg eu e cat mai dureaza pana intelegem ca in conditiile astea absolut toti avem numai de pierdut. Inclusiv cei care, doar aparent, profita acum si isi umplu buzunarele de bani. Copii lor tot in scolile astea proaste invata, isi rup masinile in aceleasi gropi ca si ‘fraierii’ iar daca au nevoie de o operatie ceva trebuie sa se duca tocmai pana la Viena…

PSD= 40% intentie de vot. In realitate USD are cam tot atat, daca PC ar fi fost in stare sa mobilizeze ceva electorat ar fi candidat singur la europarlamentare iar UNPR…
Raman 60%.
Vorbim, deocamdata, despre alegeri europarlamentare si prezidentiale.
La euro… e fiecare pentru el. Orice vot rupt de PNL de la ceilalti dinspre dreapta e un bun castigat.
La prezidentiale UDMR nu conteaza deci in turul doi Antonescu are posibilitatea sa ajunga lejer la 55%, bineinteles daca nu se intampla manarii majore. (Doamne fereste! – vorba marxistului.)
Costuri?
Iesirea de la guvernare inseamna pierdere de putere in teritoriu si indepartarea de robinetul bugetar. Liberalii sunt cei care au beneficiat cel mai putin de astea doua pana acum, sunt invatati sa se descurce pe picioarele lor. Iar mesajul lui Antonescu chiar asta a fost de la inceput: nu mai tine cu furatul, e nevoie de o schimbare majora de paradigma.
Bonus?
PNL scapa de erodarea electorala produsa de actul de guvernare. Iar zilele astea o sa inceapa sa vina facturile alea mari de la intretinere, scrisorelele de la fisc cu impozitele locale majorate, CAS la chirii, acciza la combustibil, puseul de inflatie datorat noului mod de calcul al accizelor exprimate in Euro – smecheria cu cursul de schimb care nu numai ca nu poate scadea dar mai este si indexat cu inflatia daca s-a intamplat sa nu creasca….

PS.
Iar daca Ponta se lasa cumva aruncat in lupta pentru prezidentiale si pierde… atunci sa vezi satisfactie pe fețele sforarilor din vechea garda!