„La Realitatea e mafiotism”.
„Însă închiderea unei televiziuni reprezintă un gest extrem,
care n-ar face decât să prezinte imaginea unei Românii care și-a pierdut cumpătul”.

Ce înțeleg eu din toată chestia asta:
Cătălin Tolontan, redactor șef de meserie, a înțeles cât de importantă este presa.
„Becali fără televiziuni nu exista.”
Becali a înțeles că dacă lași un ‘mafiot’ să-și facă mendrele, acesta va continua până în pânzele albe.
Calificativul de ‘mafiot’ aplicat televiziunii în cauză îi aparține lui Tolontan. Și presupun că știe despre ce vorbește. E de meserie…
Tot Tolontan ne spune că „închiderea unei televiziuni este un gest extrem”.
Foarte corect. Ăsta fiind și motivul pentru care o televiziune nu poate fi închisă cu una, cu două.
Dar pe de altă parte…
„imaginea unei Românii care și-a pierdut cumpătul…”
Pe bune?!?
Chiar n-ar trebui să ne impacientăm, măcar un pic, atunci când „mafia” pune mâna pe un post de televiziune?
„Ideologia lor e să sperie. Dacă nu te clintesc, nu au nicio reținere să atace familii, oameni fără nicio legătură cu subiectele, pe cei care nu se pot apăra,…”
„Dar acesta” NU „este prețul unei societăți libere”!
Locul în care cineva își poate pune în aplicare o astfel de „ideologie”, fără „nici o reținere”, n-are nici o legătură cu societatea liberă!
Aici avem de a face cu o societate care încă își caută drumul!
Suntem în situația în care „mafioți” de toate culorile încearcă să bage bețe în roate unei societăți care se străduie din răsputeri să iasă la lumină!
