Acuma ca unul dintre jurnalisti s-a hotarat sa dea cu batul in balta s-a gandit si un filozof ca trebuie neaparat sa ia pozitie.

Si cum sa faci ca mesajul tau sa fie cat mai ‘percutant’?
Sa spui pur si simplu ce ai pe suflet: ‘Nu cred ca Ponta este potrivit pentru a fi presedintele Romaniei!’ si sa lasi eventuala autoritate morala de care te bucuri sa isi faca efectul?
Pueril…
Nu mai bine starnesti o disputa publica? Te iei de cineva foarte cunoscut si, de preferinta, cat mai pasnic – ca sa nu mai trebuiasca sa faci fata vre-unui eventual contraatac.
Beligan e bun? Perfect!

“Puterea talentului dvs., puterea mintii dvs. nu va satisfaceau. Ca si acum, voiati sa fiti in preajma celeilalte puteri, oricit e ea de trecatoare prin comparatie cu puterea prestigiului dvs. profesional. Voiati, ca si acum, sa fiti mai curind pe scena stabilor, decit pe aceea a colegilor dvs.”

Foarte interesant. O fi facut cineva socoteala cate functii publice a ocupat Plesu si sub cate culori politice?

Minima moralia…

PS 1. Nici mie nu-mi place Ponta. Dar asta nu este motiv sa ma apuc sa-mi pun poalele in cap.

PS 2. Uite ca socoteala din targ nu se potriveste cu cea de acasa. Intelectualitatea, sau macar o parte din ea, nu mai accepta pasivitatea in care au incercat diversi ‘atotputernici si a-toate-stiutori’ sa o inghesuie:

“Este firesc ca într-o societate deschisă să existe pluralism de idei, de opinii și de opțiuni de orice natură și este la fel de firesc ca oamenii, în special cei care reprezintă repere pentru societate, să accepte și să respecte faptul că cineva gândește și se manifestă altfel decât ei”

Interesant. “Un grup de actori si cantareti” ii explica unui filozof cum sta treaba cu diversitatea de opinii…