Blogul asta nu se vrea a fi inca un Gica Contra ci doar un punct de vedere alternativ.

Am o parere buna despre Isarescu, nu l-am auzit pana acum sa ‘dea cu cu oistea in gard’. Si in aceasta luare de pozitie pune degetul pe rana:

“Colegii mei bancherii- unii se afla chiar in aceasta sala, accepta ca garantii de la vinaria mea doar cisternele de vin….”Ce face banca cu cisternele? Le taie, le scoate precum cu furnalele Bancorexului de la sfarsitul anilor ’90? Daca il intrebi pe cel de jos, nu pe cel de sus, adica nu pe presedinte, pe director, zice normele Bancii Nationale. Ma duc la domnul Cinteza (Nicolae Cinteza – seful Directiei de Supraveghere din BNR n.r.) si intreb daca au facut astfel de norme. Nu domnule, ei si le fac, noi doar le validam. Asa se invarte problema si la mijloc nu este decat o lipsa de incredere. Capitalul firmei la care sunt si eu actionar este de vreo doua ori mai mare decat maximul creditului circulant pe care pot sa il iau, considerand ca acel capital nu conteaza. Cisternele sunt cea mai putin importanta parte din unitatea de productie, nu pamantul, chiar daca via este noua, nici capacitate productiva, nici cash flow, nici business, numai o garantie reala relativ dubioasa’, a precizat seful BNR.

Nu pot totusi sa nu admir si absoluta sa candoare: “Ma duc la domnul Cinteza si intreb daca au facut astfel de norme. Nu domnule, ei si le fac, noi doar le validam.” Sa nu fi cunoscut, pana acum cel putin, Guvernatorul Isarescu mecanismul prin care se adopta “normele Bancii Nationale”? Sa fi fost doar o figura de stil?

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-15248518-isarescu-colegii-mei-bancherii-unii-afla-chiar-aceasta-sala-accepta-garantii-vinaria-mea-doar-cisternele-vin-nu-vinul-imbuteliat-care-cica-dispare.htm

Eu unul nu prea ma duc cu masina la spalatorie, poate de doua, trei ori pe an.
O tin in garaj, deci nu se prafuieste prea tare, nu fumez in ea, nu fac mizerie iar pentru mine masina nu face parte din ‘mijloacele de expresie’.
Din cauza asta schimbarile prin care trec spalatoriile auto imi sar in ochi: pana prin 2008-2009 nu vedeai vre-un ‘alb’ cu mana pe burete iar acum, cam din 2012, nu mai vezi nici un picior de tigan.
Ceva similar s-a petrecut si in materie de ‘reciclabile’. In ziua cind vine ‘gunoiu’ si lumea isi scoate tomberoanele pe strada vin oameni care recupereaza cartoanele, pet-urile si dozele de bere. Pana nu de mult de ‘biznisul’ asta se ocupau tiganii, ‘homeleshii’ si betivii. In ultimele 6-8 luni situatia s-a schimbat dramatic. Printre cei care ‘colecteaza’ au inceput sa isi faca aparitia tineri, ‘albi’, de 18-20 de ani, ba chiar si barbati ‘in putere’, de 30-40… Si nu, nu cauta prin gunoaie ca sa isi cumpere bautura. Sunt curati, tunsi, nu prea i-am vazut nici macar fumand iar unii dintre ei folosesc manusi de protectie.
S-ar putea ca preturile care se platesc acum pentru ‘reciclabile’ sa fi devenit suficient de atractive dar cred ca este vorba aici si despre o mare doza de disperare.
Deocamdata disperarea i-a convins sa faca apel la aceasta ‘resursa’ neconventionala. Problema e ce se va intimpla daca numarul lor, a barbatilor valizi care nu si gasesc locuri reale de munca, va creste in continuare.

Avand in vedere natura tranzitorie si imperfecta a lumii atitudinea de Gica Contra are citeva dezavantaje:

– Este o pozitie relativa. Nu poate fi chiar impotriva tuturor – ar fi declarat nebun. Asa ca, de obicei, se declara impotriva impotriva curentului dominant in societate sau impotriva personalitatii celei mai marcante a momentului.
– Din aceasta cauza pozitia nu poate fi mentinuta pe termen indefinit. Cineva care militeaza ‘pentru’ ceva are un ‘tel’ valabil pentru intrega viata. Daca e perfectionist va putea lucra la nesfarsit imbunatatindu-si rezultatele iar daca e om normal la un moment dat se va declara satisfacut si se va apuca de sarbatorit.
Gica Contra depinde de tinta lui. Daca aceasta dispare Gica ramana fara scopul vietii. Si unde mai pui ca o disparitie nici macar nu poate fi sarbatorita ca lumea.
– Partea cea mai proasta e latura psihologica a intregii povesti. De obicei atitudinea de Gica Contra este una viscerala, rationalizatoare si nu rationala. Persoanei respective i se pune pata pe ceva si in loc sa isi dea seama ca este pe cale sa cada prada unei pasiuni devoratoare si sa se retraga de pe buza prapastiei se arunca cu capul inainte. Abia dupa aceea incepe sa-si justifice – siesi si celorlalti – actiunile cautand si expunand argumente rationale. Dar hotarirea fusese deja luata. In termeni tehnici aceasta s-ar numi inchiderea disonantei cognitive prin mijloace rationalizatoare.
In conditiile astea disparitia obiectului care a declansat pasiunea este dezastruasa. Dispare ‘le raison d’etre’ a respectivului individ si, in plus, intregul esafodaj de justificari isi dezvaluie – mai ales pentru proprietar, restul incepusera sa se lamureasca de mai demult – precaritatea.
Asta nu insemna, bineinteles, ca nu trebuie sa ne mai opunem lucrurilor/persoanelor cu care nu suntem de acord. Ar fi mult mai bine totusi ca scopul nostru real sa fie rezolvarea unei probleme si nu opozitia de dragul opozitiei.

Am facut un drum Romania-Muntenegru. Cum sunt drumurile la noi, stiti. In Bulgaria e cam la fel, cu toate ca ei macar mai termina cite o autostrada. In Serbia, Bosnia, Croatia si Muntenegru sunt ca in palma, ai spune ca mergi prin Germania.
Stiti unde se plateste vigneta? Romania si Bulgaria? Adica exact acolo unde sunt drumurile proaste?
Cititi si articolul din link. “Nu am ştiut că în Franţa pentru drum se plăteşte în mod separat, nu rovinietă, care de obicei sunt foarte ieftine. Numai drumul, parcurgând Franţa dintr-un capăt în altul, ne-a costat peste 150 Euro”.
O fi oare vreo legatura intre faptul ca in Germania drumurile sunt gratis iar in Franta te jupoaie doar sa treci pe acolo si modurile in care functioneaza economiile celor doua tari?

http://www.europalibera.org/content/article/25052728.html

Ieri, duminica, m-am dus la cumparaturi.
Printre altele am vrut sa-mi cumpar 1 litru de lapte de capra de la un automat. (Un automat destul de ciudat, era ‘operat’ de o cetateanca care baga niste fise in el si iti umplea ea sticlele cu lapte). Mi-e nu mi-a ‘dat’: Eu nu aveam marunt iar ea nu avea sa schimbe o hartie de 100 de lei. Si asta la ora 11, nu dis de dimineata cind cica ‘n-am vindut inca nimic, de unde sa am marunt pentru rest?’.
Dupa aceea m-am gandit sa imi iau o ‘multifunctionala’. De acasa ma gandisem la un Epson XP-305 dar eram deschis la minte. La Flanco, Auchan si Domo din mallul de la ‘poarta 4’ (Titan) nu aveau.
Asa ca m-am dus la Media Galaxy in mall Vitan. Acolo aveau modelul ala de Epson. Le-au trebuit cam 10 minute sa gaseasca cutia prin magazie dar pana la urma s-a rezolvat si asta prin conjugarea eforturilor a vreo 4 dintre tinerii care misunau printre rafturi. Ah, stati linistiti, nu am luat-o. Dupa ce m-a convins ca ar fi bine sa cumpar si un set de cartuse cu cerneala pentru ca cele care vin cu imprimanta sunt doar “demo” si “nu sunt umplute bine” cel care gasise cutia a descoperit ca cerneala neagra de la Epson LIPSEA cu desavarsire.
OK, m-am mutat la Altexul de la Unirea. N-aveau Epsonul asa ca m-am convins singur (acolo nu m-a bagat nimeni in seama pana aproape de sfarsit) sa iau una de la HP. Era mai scumpa dar consumabilele mai ieftine. Gasesc cutia in raft (ar fi gasit-o si proverbialul orb care a nimerit Braila, erau vreo douazeci stivuite prin magazin), o iau si ma duc cu ea la raftul cu cartuse. “Pot sa va ajut cu ceva?” “Tine dumneata cutia pina gasesc eu cartusele”. Ce ziceti, le-am gasit?
A spus cineva ca lipsea tocmai cartusul negru? Bingo!!!
Nu-i nimic. La Unirea exista si un Flanco, foarte mare si chiar linga parcare. Numai bine, chiar daca imprimanta nu e grea. Da, dar Epsonul nu era, modelul ala de la HP care imi placuse la Altex nu era nici el iar cind am rugat un vanzator sa ma ajute sa aleg altul – tipul statea de vorba cu un prieten – mi-a zis ca vine in 2 minute. Mai are rost sa va spun ca dupa vreo 5 minute am plecat si nu venise nimeni sa ma ajute?
Asa ca am comandat astazi (luni) pe ‘internet’ de la Marketonline. Pe site scrie “in stoc la comanda online”, ca te suna ei in maxim trei ore sa confirmi comanda si ca poti sa te duci sa o ridici de la sediul lor. Dupa vreo doua ore m-am dus eu pana acolo (stau la 2 minute de ei). Am aflat ca “in stoc la comanda online” inseamna ca trebuie comandata de la importator, ca o sa vina maine si ca ma va suna cineva astazi.
Au mai trecut inca doua ore de atunci.

Azi dimineata la RFI Matei Visniec explica despre cum circula informatia despre piesele de teatru de la festivalul din Avignon: ‘Trecatorii isi transmit unul altuia, chiar fara sa se cunoasca, ce piese merita cu adevarat sa fie vazute’. Pentru a descrie fenomenul Visniec a folosit expresia franceza, ‘De bouche a oreille’, iar gazda emisiunii, Mihaela Dedeoglu, a oferit traducerea romaneasca – ‘Din Gura in Gura’.

In acel moment am realizat ca intre aceste doua expresii este o diferenta enorma: varianta franceza presupune ca inainte de a se ‘intoarce pe piata’, prin intermediul gurii, informatia face un ocol prin capul celui in cauza!

http://www.economica.net/isarescu–iti-cade-o-banca-mare–se-prabuseste-o-economie–deponentii-mari-sa-plateasca_57666.html

In principiu are dreptate. Orice depozit mai mare decit cele garantate este o investitie si nu ‘bani albi pentru zile negre’. Cu atit mai mult daca este facut la o banca care ofera dobanzi semnificativ mai mari decit restul pietei (Oricum asta e semn clar ca banca respectiva are nevoie disperatata de fonduri dar asta e deja alta poveste). Iar daca este investitie trebuie tratata ca atare si riscurile asumate de investitor. Ce, daca ma apuc sa cumpar actiuni la bursa imi garanteaza statul ceva? Si care e diferenta intre a alege companii de pe bursa sau banci de pe strada mare? Nu tot investitorul poarta responsibilitatea finala a actelor sale?
Pe de alta parte de ce oare au fost lasate bancile sa devina atit de mari incit sa existe unele atat de mari incit caderea uneia dintre ele sa puna in pericol o intreaga economie? Ba chiar atit de mari incit sa poata santaja o inreaga tara? (Codul de procedura civila nu poate intra o data in vigoare pentru ca bancilor le este frica ca vor trebui sa dea inapoi nu stiu ce comisioane incluse abuziv in contractele de creditare)

Se vorbeste de zor despre ‘prostia alegatorului’!

E foarte interesant ca acest concept incepe sa fie vehiculat, pe fata, abia dupa ce alegerile au fost transate. Cei care au pierdut dau vina pe alegator sau macar pe calitatea campaniei. “Nu am fost intelesi” sau “Nu am reusit sa ne facem intelesi” (o forma un pic mai eleganta dar mesajul e acelasi).
Partea proasta e ca la inceputul campaniei amandoua taberele gandeau la fel: ‘Astia sunt fraieri, hai sa-i facem din vorbe!’. Si dai campanie electorala la greu, inclusiv tot felul de cercetari de marketing politic pentru a vedea pe ce subiecte se poate broda/promite/(minti) cit mai eficient.
Iar la final, cind o tabara a avut succes iar cealalta nu, cine este ‘de vina’? Promisiunile neonorate din campania precedenta? Lipsa de profesionalism politic dovedita pina atunci sau evidenta din timpul campaniei? Doamne fereste. Alegatorul care nu a inteles sau cel mult consultantul de campanie…
Pe de alta parte nu poti spune, cu un cinism amar, ca nu exista si o oarecare doza de adevar in zicerea asta. Politicienii de astazi, cei de care suntem atat de nemultumiti, au fost totusi votati de cineva, nu?!? De noi, cumva?

http://sociollogica.blogspot.ro/2013/07/romanii-prosti-si-victoria-usl.html#comment-form

Acu’ vreo cinci minute vorbea Adi Minune la Antena 3 despre inmormantarea lui Nae Niculae. ‘ Va fi o inmormantare obisnuita; poti sa ai sute de milioane de euro, tot acolo ajungi; asta este o intrebare nepotrivita; nu pot sa raspund eu la aceasta intrebare; nu poti cinta si plange in acelasi timp; cine a fost ieri la fata locului a vazut ca asa ceva este imposibil (recostructia faciala)’. Una peste alta o aparatie foarte civilizata.
Toata chestia asta mi-a adus aminte de ce spunea ieri unul Turcu, se pare ca pana nu de mult actionar la Dinamo: ‘A fost o greseala. Citi dintre noi n-a gresit macar o data la volan?’. La inceput nu imi dadeam seama ce vrea sa spuna. Cum adica ‘o greseala’? Sa depasesti coloana si sa treci printre bariere e ‘o greseala’?
Mi-a trebuit o zi intreaga pina m-am prins: greseala a constat in faptul ca nu a apreciat bine viteza trenului, partea cu trecutul printre bariere fusese OK. Tipul nu fusese destul de atent. D-aia a murit, n-a fost pe faza. Nu din cauza arogantei: ‘Da-i dracului de tampiti, lasa-i sa stea ei la bariera daca sunt fraieri!’

mad cow.jpg

The current mantra is ‘consumer driven economy’.
I think this is a blatant lie. Currently the economy is not ‘consumer driven’ but ‘driven by marketeers’. The consumers do nothing but set the limits… (or more precisely the limits are set by the consumers’ ability to borrow against their future).
Some nights ago, while listening to Zhang Xin about the Chinese economy becoming more consumer oriented (http://www.bbc.co.uk/iplayer/episode/b0371br6/HARDtalk_Zhang_Xin_Chief_Executive_Soho_China/) I started to see the stages we passed in order to get here:

– Hunter-gatherers for most of our pre-history. Minimal material progress: Chipped stone tools, bow and arrows, fire, some weaving.
– Agriculturalists. Second longest period. Increased productivity freed some people to do something else but toil for food. Most important features of modern life appeared now: lifespan improved dramatically, at least for those not having to work endlessly under the sun, water and waste management in the cities, commerce, manufacture, thinking for the sake of thinking. Still, people tended to mind a natural order: first things first and thrills later.
– Industrialists. The advent of the machine tool. Apparently things were going even better. People started to become less ‘poor’.
– Economists. Mass production, economy of scale. The poor were still improving their lot but the rift between the have’s and the have-not’s was already widening.
– Marketers. Rational, profit seeking agents. The economy is no longer a human activity that provides goods for the consumer to choose from but a ‘killing field’ were everybody tries to get rich and the weakling be damned. People are faking the very food they serve to their fellow humans just because they need additional money to buy more trinkets. Planned obsolescence. Redundancies. Corporations try to control everything, including drinking water. http://www.forbes.com/sites/nadiaarumugam/2012/10/19/nestle-sued-again-for-falsely-representing-bottled-tap-water-as-naturally-spring-sourced/

Surely we must be doing something wrong.
I’m all in for science, reason and everything else. The problem is what are we going to do with all these!?!

No Hope for a Consumer-Driven Economic Recovery


http://online.wsj.com/article/SB10001424127887323740804578601472261953366.html?fb_action_ids=10151510769946641%2C10151508961426641&fb_action_types=og.recommends&fb_source=other_multiline&action_object_map=%7B%2210151510769946641%22%3A137344176473019%2C%2210151508961426641%22%3A1392368000981860%7D&action_type_map=%7B%2210151510769946641%22%3A%22og.recommends%22%2C%2210151508961426641%22%3A%22og.recommends%22%7D&action_ref_map