Un ziarist se declara ofiter acoperit.

Si acum incep dilemele.

O fi fost, n-o fi fost… si in orice caz, ce l-a apucat?
E sincer sau l-a pus cineva?

Ce interese sunt in joc si nu cumva ranile produse victimelor colaterale (prestigiul armatei, gradul de incredere al populatiei in mass media) se vor dovedi a fi extrem de periculoase, in final chiar si pentru cei care poate ca vor castiga ceva pe termen scurt?

Ce e de facut?
Punerea lui sub acuzare pentru ‘diseminare de informatii confidentiale sau secrete de stat’ nu constituie cumva cea mai buna confirmare a spuselor sale?

 

Pe net tot umbla poza aia cu ‘1984 nu era menit sa fie un indreptar pentru dictatori’:

Cred totusi ca ar trebui sa luam in considerare si romanul mai putin cunoscutului dar mult mai ‘perenului’ Josef Toman:

 

Chiar asa?!? Dar copiii, nepotii… daca de ceilalti oameni nu ne mai pasa poate macar de urmasii nostrii sa avem grija… cand vine puhoiul e greu de spus cine mai scapa si cine nu… degeaba le construim cuiburi in varful copacului daca viitura duce tot dealul la vale…