‘Yes, as the Supreme Court has said, we have a democracy. The people has the ultimate influence on the outcome of the elections. BUT only after the Funders have had their their way with the candidates!’
I’m not talking self defense here. Cross that line and you’re in deep trouble.
No, this is about killing animals.
I enjoy a juicy steak and most of my shoes are made of leather. (My grand father was a shoemaker and I’m able to glue or stitch a mend-able boot.)
I’m talking here about two very different situations.
It’s one thing to raise animals for food (our need for animal protein is real) and use their hides for clothing once we have already killed them but I find it really disgusting to hunt and/or slaughter animals just because we feel prettier clad/shod in their pelts.
http://www.youtube.com/watch?v=DxbrMk4-ZmA
You know the joke about the proverbial glass.
The optimist sees it as half full, the pessimist as half empty while the ‘realist’ grabs it and ‘enjoys’ whatever is in it.
Something of the same nature happens with the whole planet. Optimists are happily careless about what’s going on, the pessimists are terrified about the future and the ‘pragmatists’ are callously using resources as if there is no tomorrow.
To me this whole situation looks like a tree house. All three kinds of people live together in it and use as sustenance the sap of the tree limb where the house was build.
Only the branch is slowly withering away. The pessimists moan about this but don’t do anything really significant, the optimists don’t care while the pragmatists have already made plans for another house on a higher branch.
There is one small problem though. As time goes by the lower branches wither away. The tree, now old, is left with very few leaves so it can no longer grow new branches nor feed its inhabitants.
At last the hungry survivors decide to climb down and search for another tree. Yeah…but they are too high in the air to jump and the branches bellow … are no longer there!
No, I’m not desperate nor Malthusian. I’m convinced that human ingenuity can solve problems far more complicated than the ones we are facing today. Only we have to start facing them instead of turning our heads the other way.
And we’d better start solving the existing problems without adding new ones. (Iatrogenics, see Nassim Nicholas Taleb’s Antifragile…http://www.amazon.com/Antifragile-Things-That-Gain-Disorder/dp/1400067820)
“Can Neuromarketers Really Peer Into Your Subconscious? They Say They Can.”
The problem is not whether they can or not. The problem is that they try.
Until not so long ago research was about how to get more money by making better products. Nowadays it’s mostly about how to squeeze most money out of as crappier products as possible
“…in many developing countries, conglomerates have not played an equivalent role. They have focused on non-tradable goods and services – those that cannot be imported or exported – and have eschewed international competition. They have focused on banking, construction, distribution, retail, and television broadcasting.
Once these companies dominate one market, they move to another that is equally sheltered from competition and devoid of export opportunities, often using their size and political influence to keep out would-be competitors. Instead of becoming agents of change, they often prevent change. (Indeed, the big economic debate in South Korea nowadays concerns whether the chaebols are stifling innovation by preventing start-up competitors from challenging them.)
Blogul asta nu se vrea a fi inca un Gica Contra ci doar un punct de vedere alternativ.
Am o parere buna despre Isarescu, nu l-am auzit pana acum sa ‘dea cu cu oistea in gard’. Si in aceasta luare de pozitie pune degetul pe rana:
“Colegii mei bancherii- unii se afla chiar in aceasta sala, accepta ca garantii de la vinaria mea doar cisternele de vin….”Ce face banca cu cisternele? Le taie, le scoate precum cu furnalele Bancorexului de la sfarsitul anilor ’90? Daca il intrebi pe cel de jos, nu pe cel de sus, adica nu pe presedinte, pe director, zice normele Bancii Nationale. Ma duc la domnul Cinteza (Nicolae Cinteza – seful Directiei de Supraveghere din BNR n.r.) si intreb daca au facut astfel de norme. Nu domnule, ei si le fac, noi doar le validam. Asa se invarte problema si la mijloc nu este decat o lipsa de incredere. Capitalul firmei la care sunt si eu actionar este de vreo doua ori mai mare decat maximul creditului circulant pe care pot sa il iau, considerand ca acel capital nu conteaza. Cisternele sunt cea mai putin importanta parte din unitatea de productie, nu pamantul, chiar daca via este noua, nici capacitate productiva, nici cash flow, nici business, numai o garantie reala relativ dubioasa’, a precizat seful BNR.
Nu pot totusi sa nu admir si absoluta sa candoare: “Ma duc la domnul Cinteza si intreb daca au facut astfel de norme. Nu domnule, ei si le fac, noi doar le validam.” Sa nu fi cunoscut, pana acum cel putin, Guvernatorul Isarescu mecanismul prin care se adopta “normele Bancii Nationale”? Sa fi fost doar o figura de stil?
Avand in vedere natura tranzitorie si imperfecta a lumii atitudinea de Gica Contra are citeva dezavantaje:
– Este o pozitie relativa. Nu poate fi chiar impotriva tuturor – ar fi declarat nebun. Asa ca, de obicei, se declara impotriva impotriva curentului dominant in societate sau impotriva personalitatii celei mai marcante a momentului.
– Din aceasta cauza pozitia nu poate fi mentinuta pe termen indefinit. Cineva care militeaza ‘pentru’ ceva are un ‘tel’ valabil pentru intrega viata. Daca e perfectionist va putea lucra la nesfarsit imbunatatindu-si rezultatele iar daca e om normal la un moment dat se va declara satisfacut si se va apuca de sarbatorit.
Gica Contra depinde de tinta lui. Daca aceasta dispare Gica ramana fara scopul vietii. Si unde mai pui ca o disparitie nici macar nu poate fi sarbatorita ca lumea.
– Partea cea mai proasta e latura psihologica a intregii povesti. De obicei atitudinea de Gica Contra este una viscerala, rationalizatoare si nu rationala. Persoanei respective i se pune pata pe ceva si in loc sa isi dea seama ca este pe cale sa cada prada unei pasiuni devoratoare si sa se retraga de pe buza prapastiei se arunca cu capul inainte. Abia dupa aceea incepe sa-si justifice – siesi si celorlalti – actiunile cautand si expunand argumente rationale. Dar hotarirea fusese deja luata. In termeni tehnici aceasta s-ar numi inchiderea disonantei cognitive prin mijloace rationalizatoare.
In conditiile astea disparitia obiectului care a declansat pasiunea este dezastruasa. Dispare ‘le raison d’etre’ a respectivului individ si, in plus, intregul esafodaj de justificari isi dezvaluie – mai ales pentru proprietar, restul incepusera sa se lamureasca de mai demult – precaritatea.
Asta nu insemna, bineinteles, ca nu trebuie sa ne mai opunem lucrurilor/persoanelor cu care nu suntem de acord. Ar fi mult mai bine totusi ca scopul nostru real sa fie rezolvarea unei probleme si nu opozitia de dragul opozitiei.
Am facut un drum Romania-Muntenegru. Cum sunt drumurile la noi, stiti. In Bulgaria e cam la fel, cu toate ca ei macar mai termina cite o autostrada. In Serbia, Bosnia, Croatia si Muntenegru sunt ca in palma, ai spune ca mergi prin Germania.
Stiti unde se plateste vigneta? Romania si Bulgaria? Adica exact acolo unde sunt drumurile proaste?
Cititi si articolul din link. “Nu am ştiut că în Franţa pentru drum se plăteşte în mod separat, nu rovinietă, care de obicei sunt foarte ieftine. Numai drumul, parcurgând Franţa dintr-un capăt în altul, ne-a costat peste 150 Euro”.
O fi oare vreo legatura intre faptul ca in Germania drumurile sunt gratis iar in Franta te jupoaie doar sa treci pe acolo si modurile in care functioneaza economiile celor doua tari?
Ieri, duminica, m-am dus la cumparaturi.
Printre altele am vrut sa-mi cumpar 1 litru de lapte de capra de la un automat. (Un automat destul de ciudat, era ‘operat’ de o cetateanca care baga niste fise in el si iti umplea ea sticlele cu lapte). Mi-e nu mi-a ‘dat’: Eu nu aveam marunt iar ea nu avea sa schimbe o hartie de 100 de lei. Si asta la ora 11, nu dis de dimineata cind cica ‘n-am vindut inca nimic, de unde sa am marunt pentru rest?’.
Dupa aceea m-am gandit sa imi iau o ‘multifunctionala’. De acasa ma gandisem la un Epson XP-305 dar eram deschis la minte. La Flanco, Auchan si Domo din mallul de la ‘poarta 4’ (Titan) nu aveau.
Asa ca m-am dus la Media Galaxy in mall Vitan. Acolo aveau modelul ala de Epson. Le-au trebuit cam 10 minute sa gaseasca cutia prin magazie dar pana la urma s-a rezolvat si asta prin conjugarea eforturilor a vreo 4 dintre tinerii care misunau printre rafturi. Ah, stati linistiti, nu am luat-o. Dupa ce m-a convins ca ar fi bine sa cumpar si un set de cartuse cu cerneala pentru ca cele care vin cu imprimanta sunt doar “demo” si “nu sunt umplute bine” cel care gasise cutia a descoperit ca cerneala neagra de la Epson LIPSEA cu desavarsire.
OK, m-am mutat la Altexul de la Unirea. N-aveau Epsonul asa ca m-am convins singur (acolo nu m-a bagat nimeni in seama pana aproape de sfarsit) sa iau una de la HP. Era mai scumpa dar consumabilele mai ieftine. Gasesc cutia in raft (ar fi gasit-o si proverbialul orb care a nimerit Braila, erau vreo douazeci stivuite prin magazin), o iau si ma duc cu ea la raftul cu cartuse. “Pot sa va ajut cu ceva?” “Tine dumneata cutia pina gasesc eu cartusele”. Ce ziceti, le-am gasit?
A spus cineva ca lipsea tocmai cartusul negru? Bingo!!!
Nu-i nimic. La Unirea exista si un Flanco, foarte mare si chiar linga parcare. Numai bine, chiar daca imprimanta nu e grea. Da, dar Epsonul nu era, modelul ala de la HP care imi placuse la Altex nu era nici el iar cind am rugat un vanzator sa ma ajute sa aleg altul – tipul statea de vorba cu un prieten – mi-a zis ca vine in 2 minute. Mai are rost sa va spun ca dupa vreo 5 minute am plecat si nu venise nimeni sa ma ajute?
Asa ca am comandat astazi (luni) pe ‘internet’ de la Marketonline. Pe site scrie “in stoc la comanda online”, ca te suna ei in maxim trei ore sa confirmi comanda si ca poti sa te duci sa o ridici de la sediul lor. Dupa vreo doua ore m-am dus eu pana acolo (stau la 2 minute de ei). Am aflat ca “in stoc la comanda online” inseamna ca trebuie comandata de la importator, ca o sa vina maine si ca ma va suna cineva astazi.
Au mai trecut inca doua ore de atunci.
nicichiarasa 