Cineva mi-a trimis urmatoarea intrebare:

“PITAGORA a zis:
Nu năzui la himera unei democraţii pure; egalitatea perfectă există numai la morţi. 
++++++
Si cred ca are mare dreptate. Voi ce credeti ????”
Dupa care mi-a trimis si unul dintre raspunsurile primite de el:”Orice apreciere temporala e marcata de relativitate, pentru ca ignora perspectiva eternitatii.”

“Moise, Noe, David si altii au trait inaintea lui Pitagora.
Notiunea de viata eterna in preajma lui Dumnezeu nu a fost o idee doar a crestinismului.
David in Ps. 15:1 spune: “Doamne cine va locui in cortul Tau?” cortul Domnului fiind etern.
Egiptenii credeau mult mai profund in viata eterna inainte de Pitagora.
Hindusi au notiunea si credinta in Nirvana ca viata de apoi.
Islamicii lafel viseaza, ca daca mor ca martiri vor avea 72 de virgine in viata de apoi.

Ateii adica a-teii care prin auto-denumile se vor fara de Dumnezeu (Teo) printr-o incapatanare perversa, cum spunea Cioran, considera ca aici e raiul, aici e iadul, asa ca dece nu si-ar trai viata fara a se teme de vreo consecinta.
Poporului rus considerat pravo-slavnic, adica adevarat aducator de slava lui Dumnezeu i s-a inoculat aceasta idee perversa pt a putea ucide la comanda partidului fara teama consecintelor eterne, chiar daca consecintele imediate erau exercitate asupra lor de proprii lor tovarasi de lupta.

Problema care se pune e aceea ca dela niste oameni cu adevarat inteligenti ar trebui sa te astepti la mai mult decat la teoreme asupra unor lucruri existente. “Suma patratului catetelor este egala cu patratul ipotenuzei” nu e o inventie ci o constatare.”

“Ce am vrut sa spun este ca asa cum a fost imaginata democratia initial parea sa conduca la o oranduire ce tindea asimptotic spre perfectiune, numai ca conditiile sociale si caracterul omului impiedica realizarea perfectiunii dealungul timpului, fapt pt care devine relativ modul in care se aplica orice principiu.
Acum cunoscand modul de gandire limitat al lui Pitagora in comparatie cu alti filosofi din vremea lui, mi-am dat seama de lipsa lui de perspectiva din cele ce le vei citi mai jos.

Traieste-ti viata;
nu exista nimic inainte si nimic dupa ea. Sa-ti placa sa traiesti si sa traiesti bine. Cel ce priveste viata cu dezgust, fie ca are spiritul bolnav, fie inima putrezita. ”

 

 

N-as fi citat atat de extensiv daca textele de mai sus nu mi s-ar fi parut extrem de descriptive pentru ceea ce cred destul de multi dintre contemporanii nostri si anume ca democratia este o inventie, similar cu dictaturile. Ori exact de aici apar problemele. Fiecare dictatura este unica, fiind rezultatul actului de vointa a celui aflat la putere in momentul respectiv.

Spre deosebire de dictaturi democratia nu a fost inventata, asa cum au fost, sa spunem, chibriturile – a stat cineva cu picioarele in apa rece si s-a gandit pana a ajuns la solutia ‘optima’. (Si care oricum au mai fost imbunatatite de nu stiu cate ori de atunci)

Democratia a fost inventata in comun, de catre grupuri intregi de oameni care au constatat (prin simpla supravietuire) ca daca se inteleg intre ei le merge mai bine (tuturor) decat grupurilor/comunitatilor care urmeaza orbeste pe cel care s-a nimerit sa fie in fruntea lor…
Esential in toata treaba asta este ca membrii comunitatii respective sa fie ‘echivalenti’. Nu trebuie sa fie egali, asta e o prostie, este destul ca fiecare dintre ei sa fie autonom, adica sa nu depinda in mod josnic de cei din jurul lui – asa cum depinde sclavul de stapanul sau, iobagul de posesorul mosiei, cel care beneficiaza de asistenta sociala de bunavointa politicienilor/birocratilor…
Si aici ajungem la rana purulenta care este realitatea cotidiana. Adevarul asta rostit de Pitagora a fost intors pe toate fetele. Exact asa cum legea lui despre catete nu este o inventie ci o constatare, la fel spusele lui despre democratie sunt tot o constatare. Si asa cum legile geometriei pot fi folosite atunci cand proiectezi o casa sau un pod dar si atunci cand vrei sa construiesti un abator/lagar de concentrare la fel si constatarile despre democratie pot fi intoarse pe toate fetele.
Intotdeauna se vor gasi cate unii care sa incerce distorsionarea procesului democratic astfel incat sa le fie bine doar lor. Chiar si Hitler s-a folosit de procedee democratice pentru a ajunge la putere. Tarile comuniste erau cunoscute sub denumirea de ‘democratii populare’…
In realitate soarta grupului social/tarii depinde, in ultima instanta, de raspunsul pe care comunitatea respectiva reuseste sa il dea acestor incercari. de fapt continue, de monopolizare a procesului de decizie, de transformare a lui dintr-unul de natura colectiva intr-o dictatura.
Chestia e ca sunt foarte multe argumente de natura teoretica (constatari) pe marginea acestui fenomen si care incearca sa explice de ce democratiile ar fi mai bune decat dictaturile dupa cum sunt aproape la fel de multe argumente in sens contrar. Un exemplu, recent, ar fi succesul economic al Chinei explicat, pertinent, prin faptul ca in China autoritariana ar fi mai usor de facut afaceri – mai ales pentru investitorii straini – decat in India democratica.
Ce mi se pare mie foarte surprinzator este ca toti analistii astia uita ceva extrem de evident. Este adevarat ca multe dintre democratiile care s-au perindat de-a lungul istoriei s-au degradat in timp dar este la fel de adevarat ca toate dictaturile s-au prabusit, mai devreme sau mai tarziu. Iar fenomenul asta este din ce in ce mai accelerat. Indiferent de constatarile teoretice si de incercarile de manipulare facute plecand de la aceste constatari, democratiile se deterioreaza din ce in ce mai incet iar dictaturile se prabusesc din ce in ce mai repede.
Si aici incepe nedumerirea mea. De ce se mai chinuie manipulatorii? Sunt atat de inteligenti incat sa inteleaga mecanismele dar in acelasi timp atat de orbi incat nu vad directia generala sau atat de aroganti incat cred ca pot intoarce mersul istoriei? Chiar mai poate cineva crede ca ‘de data asta e altfel’?
La final voi reveni la raspunsul primit de prietenul meu si dupa ce veti citi aceasta ‘anexa’ incercati sa faceti o paralela intre ce spune Pitagora si invataturile lui Lao-tzi. Nu cred ca s-au cunoscut, n-ar fi fost nevoie. Exact asa cum triunghiurile sunt la fel peste tot si natura umana are generalitatile ei.
Faptul ca nicaieri democratia nu e perfecta dar ca peste tot este mai buna decat dictatura este una dintre ele. O alta ar fi ca nici o interventie umana nu poate intoarce cursul natural al istoriei, acesta poate fi incetinit temporar dar niciodata abatut din drum…
“Legi ale moralei si ale politicii – Pitagora:
Viata cumpatata, in slujba binelui si a dreptatii, trebuie sa stea si la baza alcatuirii politice a unui stat.Nu incerca sa vindeci un popor mare si corupt: cangrena nu se poate vindeca.

Nu incerca sa schimbi oranduirea unei mari natiuni. Un popor numeros e ca o dihanie hada; e ceva impotriva firii. Dintre toate soiurile de dobitoace cea mai rea e speta umana ce se cheama “popor”.

Nu raspanditi vestea unei fapte rele! Faceti in asa fel incat sa-i dispara cat mai curand si cele mai mici urme. Lasati raul sa moara!

Sa-i crezi doar pe jumatate, pe cei ce vin sa parasca fapte rele.

Nu nazui la himera unei democratii pure; egalitatea perfecta exista numai la morti.

Legiuitorule!
Nu le lasa oamenilor de stat timpul sa se deprinda cu puterea si onorurile!

Legiuitorule!
Nu uni credinta, cu morala. Roadele acestei legaturi nepotrivite nu pot fi decat niste monstri.

Legiuitorule, baga de seama sa nu te inseli!
Drepturile omului nu sunt la fel cu ale popoarelor, din cauza ca oamenii deveniti “popor”, inceteaza a mai fi oameni.

Un Senat de 100 de capete e mult prea mult! Putini legiuitori, dar
intelepti! Putini razboinici, dar viteji! Putin “popor”, dar multi cetateni!

Da legi poporului-taur si boabe poporului-bou.

Supune-te legilor, chiar daca sunt proaste! Nu te supune oamenilor, daca nu sunt mai buni ca tine.

Taie-i unghiile poporului, dar nu-i spala capul cu propria-i urina;
pedepseste-l, fara sa il injosesti.

Nu chemati in magistraturi decat barbati ce sunt in saptamana mare a vietii lor.

Magistrati!
Fiti precum in Sparta! La intrarea in tribunale ridicati un altar al
Fricii; frica de a fi pedepsit inspaimanta poporul si copiii.

Magistratule!
Legea iti e sotie legitima; desparte-te de ea, mai bine decat sa o faci sa devina o femeie trandava si care se invoieste cu orice.

Magistrati ai poporului!
Nu urmati pilda pescarilor de pe Nil, care arunca cu noroi in ochii
crocodilului, ca sa-l poata stapani.

Sa nu fii legiuitorul ori magistratul unui popor care se lauda cu mintea sa luminata.

Urmand pilda locuitorilor din Creta, la fiecare 9 ani, legile sa fie citite
si indreptate de un intelept.

Cand magistratul vorbeste, preotul sa taca!

Scutiti-va magistratii de juramant, atunci cand intra in functie, dar nu-i
scutiti sa dea socoteala, cand o parasesc.

Poporule !
Cantareste-ti legile! Numara-ti magistratii!

Poporule!
Daca iti doresti o buna randuiala in ceea ce priveste politica, fereste-te de o organizatie fara vlaga, o administratie fara putere si de luxul
ospetelor. Acestea trei dau intotdeauna nastere vrajbei in viata civila si in gospodarii si au ca urmare, naruirea statului si a familiei.

Nu tulbura o apa statatoare, ori un popor in sclavie.

Fugi de poporul caruia ii place esafodul.

Nu te astepta sa ti se multumeasca, atunci cand ii faci un bine poporului: dintre toate dobitoacele, el este cel mai nerecunoscator.

Lucrul cel mai rusinos al unei stapaniri este pandirea si iscodirea
oamenilor.

Nu urma pilda omizii: nu primi sa te tarasti la picioarele printului sau in
fata poporului, pentru ca, intr-o zi, sa porti aripi.

Toti suntem egali! Sa nu credeti insa ca neghiobul este egalul inteleptului.

In fiecare an sa aveti o zi de sarbatoare numita pacea familiei. In aceasta zi, sotul si sotia, la pranz, in mijlocul familiei, isi vor da mana si isi vor ierta unul altuia greselile facute de-a lungul anului.

Invata sa vezi mai departe decat pot ajunge privirile tale.

Lebada tace toata viata, ca sa poata canta desavarsit, o singura data.
Omule de geniu! Ramai in umbra si pastreaza tacerea, pana in clipa in care vei putea sa apari cu toata stralucirea unei faime pe care nimeni nu o mai poate tagadui.

Nu admira nimic! Zeii s-au nascut din admiratia oamenilor.

Sa nu ai alt Zeu in afara de propria ta constiinta.

Fii cetatean al lumii intregi, pana cand vei intalni un popor intelept si
cu legi drepte.

Traieste-ti viata;
nu exista nimic inainte si nimic dupa ea. Sa-ti placa sa traiesti si sa traiesti bine. Cel ce priveste viata cu dezgust, fie ca are spiritul bolnav, fie inima putrezita.”